Logo de l'OEP
Logo de l'OEP

Leonard Orban apreciaz? raportul Maalouf


Mis à jour : 21 Fév 2008

Leonard Orban declară că raportul Maalouf   "nu reprezintă punctul de vedere al Comisiei Europene"

Cotidianul românesc « Gândul » publică în numărul din 15 februarie un interviu cu comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban despre proiectul strategiei europene pentru multilingvism. Spicuim câteva afirmaţii, pe care încercăm să le discutăm:

  • Raportul grupului de intelectuali (cunoscut şi sub numele de Grupul înţeleptilor, denumire ce subliniază rolul consultativ şi nu decizional), condus de scriitorul francez de origine libaneză Amin Maalouf, "nu este un raport al Comisiei Europene" şi "nu reprezintă punctul de vedere al Comisiei Europene. Acesta va fi precizat mult mai târziu, în noua strategie privind multilingvismul, care va fi prezentată în luna septembrie a acestui an. » Comisarul european încearcă astfel, într-un mod implicit, să răspundă reprezentanţilor societăţii civile din mai multe ţări care s-au întrebat de ce a fost nevoie de aproape o jumatate de an pentru ca acest raport, publicat iniţial în engleză, să fie tradus în celelalte limbi, în condiţiile în care Uniunea Europeană afirmă că toate limbile sunt egale.

  • Mesajul pe care comisarul european a încercat şi încearcă să îl transmită este că abordarea diversităţii lingvistice diferă de la o ţară europeană la alta şi că cea mai bună soluţie este să se vadă în această diversitate un factor de coeziune socială şi naţională şi nu de dezbinare: "Acesta este un mesaj pentru care am insistat de nenumărate ori, că multilingvismul doreşte să unească comunităţi, popoare, oameni, nu să-i separe. Pentru că sunt şi forţe care doresc să utilizeze diferenţele lingvistice, pentru a crea diviziuni." (Îi propunem domnului comisar ca pentru nuanţarea abordării acestei probleme să pornească chiar de la o problemă de terminologie care a făcut subiectul unui articol de fond al OEP: diferenţa dintre "multilingvism" şi "plurilingvism". Este o diferenţă pe care suntem convinşi că şi domnia sa a observat-o pe teren şi despre care a şi vorbit, păstrînd, din păcate, ambiguitateade usaj a termenului "multilingvism".)

  • Suntem întru totul de părerea domnului Orban că punerea în practică a ideilor privind plurilingvismul poate întîmpina greutăţi în sistemul educaţional. Şi nu numai în cazul în care deciziile se iau în unele state la nivel regional, iar în altele la nivel naţional. Chiar şi în cazul în care deciziile se iau la nivel naţional, ca în cazul sistemului românesc bunăoară, există situaţii în care ministerul sau organisme din subordinea lui uită competenţele cu care este învestit de guvern pentru a-l reprezenta în problemele internaţionale legate de educaţie. Există şi situaţii în care comisiile similare, dar cu rol de consultanţă la nivel naţional ajung să propună soluţii contrare (a se vedea raportul Attali.)

  • Reţinem, de asemenea, alte două idei importante din interviul domnului Orban pe marginea raportului Maalouf, şi anume (1) că propunerile făcute în acest raport sunt foarte bune, dar că nu epuizează soluţiile care pot fi găsite în problema atât de complicată a multilingvismului (« Ei au venit cu conceptul, cu viziunea, cu nişte propuneri şi cu nişte soluţii pragmatice, dar ele sunt departe de a fi epuizate. Există o varietate de soluţii, care ar putea fi aplicate, dacă va exista voinţa politică pentru punerea în aplicare a conceptului de învăţare a acestei limbi personale. ») şi (2) că nu există intenţia marginalizării limbii engleze, ci aceea a reprezentativităţii fiecărei limbi ca "un respect deosebit pentru fiecare dintre aceste limbi ». Insistăm asupra acestor idei, deoarece ele converg cu afirmaţiile OEP din articole anterioare privind raportul Maalouf şi locul limbii engleze în cadrul plurilingvismului.

Întrebat de catre jurnalista de la « Gândul" (Melania Mandas Vergu) care domeniu va fi prioritar în aplicarea strategiei pentru multilingvism, comisarul european a dat următorul răspuns :

« Va fi o strategie transversală, care va viza nu numai sistemul educaţional, nu numai cultura, ci şi componenta economică, va viza politica socială, politica de comunicare, de integrare, justiţia şi aşa mai departe. O strategie transversală, pentru că multilingvismul, în momentul de faţă, este transversal, nu mai este doar o componentă de educaţie. Trăim într-o lume globalizată, o lume în care, dacă nu avem instrumente să ne adaptăm, vom avea şi probleme." Observatorul European al Plurilingvismului (OEP) sprijină o astfel de concepţie, realistă, asupra plurilingvismului ca factor de coeziune socială şi condiţie a unei cetăţenii europene bazată pe egalitate şi reprezentativitate lingvistică.

Dana-Marina Dumitriu

Sursa : "Gândul"